Informatii Cenzurate

Dincolo de adevarul oficial

Hepatita B si vaccinul

Sursa : http://www.vacciniinforma.it/?tag=bordetella-pertussis

Hepatita B este o boala infectioasa si contagioasa ce duce la inflamarea ficatului fiind cauzata de virusul HBV care penetreaza organismul prin contact direct cu bolnavii sau purtatorii sanatosi. Transmiterea bolii nu se realizeaza pe cale gastroenterologica ci pe cai parenterale, prin :

-sange, lichide corporale, sperma, secretii cervico-vaginale, sange menstrual, saliva, si transplant de organe infectate;

– leziuni a mucoasei oralo-faringeene cu periuta de dinti, interventii stomatologice, taieri cu lama de ras, forfecuta de unghii, perii de baie;  raporturi sexuale; zgaraieturi sau muscaturi ; contaminarea materno-fetala.

Boala are o incubatie lunga,  (45-160 zile; in medie 120 de zile) si se poate manifesta in diverse moduri.  In 65-70% din cazuri bolnavul nu prezinta nici o tulburare (forma asimptomatica). Mai ales la copiii mici boala este in forma usoara, asimptomatica, sau cu o stare generala nu prea buna : astenie, dureri articulare, greata, varsaturi, febra cu sau fara icter.  Se mai poate prezenta si o forma sub-acuta fara icter cu o starea generala proasta (cu simptomele mentionate mai sus, care adesea se confunda cu o gripa) . Forma cu icter (rara in cazul copiilor) la care se prezinta caracteristica culoare galbena a pielii si a ochilor, urina este inchisa la culoare iar scaunele de culoare deschisa. Se pare ca subiectii ce s-au infectat in copilarie au un risc major de a dezvolta grave complicatii hepatice la varsta adulta, fata de subiectii care au contractat boala prima data la maturitate.   Problema cea mai importanta a hepatitei B este cronicizarea care are loc cu o frecventa diversa in functie de varsta subiectului.  Infectia cronica se dezvolta in 80% din copiii care la nastere au fost contaminati de mama bolnava si purtatoare si se diminueaza la 10% in cazul copiilor mai mari si la adulti.  Din cauza acestui 10% insa, virusul hepatitei virale B, este una din marile cauze etiologice de hepatita acuta si cronica, ciroza si carcinoame hepatocelulare si de aceea aceasta boala constituie o problema de sanatate publica la nivel mondial.  Vindecarea de hepatita B reprezinta regula generala, deoarece se realizeaza in 90-95% din cazuri, in timp ce adevarata cronicizare, cu persistenta  in sange de antigeni infectati HBsAg este doar de 2 % la tinerii si adultii sanatosi si cu sistemul imunitar necompromis.  Purtatorii de hepatita B la nivel mondial sunt circa 300 de milioane si constituie rezervorul de infectie virala.

Categoriile cu risc de imbolnavire cu virusul hepatitei B, conform Ministerului Sanatatii sunt : persoanele ce traiesc cu subiectii purtatori, in special copiii; cei care au fost subiectul unor transfuzii cu sange;  hemofilicii (tot datorita transfuziilor) ; pacientii care fac hemodializa ; in cazuri de intepaturi cu ace infectate, persoane cu leziuni cutanate cronice la maini ; detinutii, toxicodependentii, homosexualii, prostituatele; persoanele ce calatoresc in strainatate in zone endemice pentru hepatita B ; personalul sanitar nevaccinat;  etc.

Vaccinul    vaccino

Din 1986 vaccinul este produs cu antigenul virusului HbsAg care este extrem de purificat si obtinut cu tehnica ADN-ului recombinat, tratat cu formaldeide si aditionat cu hidroxidul de aluminiu fosfat ( deci acest vaccin nu este un virus ci un antigen, adica o secventa proteica produsa in laborator si capabil de a induce formarea de anticorpi).  Protectia data de vaccin nu a fost inca bine definita : se pare ca ar conferi o protectie de 90-95% dar numai pentru circa 10-12 ani !  La acest lucru mai amintim ca acest vaccin poate cauza grave efecte colaterale ce privesc sistemul nervos central si periferic…   Deci consider ca nu este logic ca acest vaccin sa fie obligatoriu la toti nou-nascutii, deoarece : hepatita infantila este extrem de putin frecventa si in evidenta scadere datorita masurilor igienice si apoi copiii nu sunt o categorie cu risc            ( exceptand cei care au parintii infectati) .  Vaccinarea este grevata de importante riscuri si de aceea este o practica in mod inutil periculoasa; in plus durata protectiei este doar pana pe la 10-12 ani, tocmai cand incepe perioada de risc de infectie. Ar fi mult mai logic sa se faca precum in anii ’80 cand se vaccinau doar categoriile cu risc.  Vaccinul se administreza in 3 doze : la nastere, dupa 2-3 luni si dupa 5-6 luni. Unii autori recomanda repetarea la 8-10 ani dar exista multe dubii.  La copiii cu mame purtatoare, prima doza se administreaza in prima zi de viata ( plus iminoglobulina, dar nu in acelasi timp), a doua doza la 4 saptamani de la prima, a treia la varsta de 2 luni, impreuna cu vaccinul antitetanos-antidifteric- antipolio iar a patra doza la varsta de 11 luni, tot impreuna cu vaccinul sus mentionat.

 

                                                                     Traducere de ,

                                                                             Mihaela Fidiuc

Nota td. : Mentionez ca pe site-ul  http://www.vacciniinforma.it/ sunt publicate numai articole scrise de medici specialisti ce au la baza studii stiintifice si alte surse bibligrafice de specialitate.   Aceast articol face parte dintr-o pagina foarte extinsa (cum se poate vedea pe link-ul de la inceput ) si pe care eu am tradus-o pe „sub articole” ca sa spun asa, fara sa mai amintesc toata bibligrafia (pe care am mentionat-o doar la primul „sub-articol” :  Vaccinuri –  istoria, tabele si grafice nemediatizate.